De ce ma incerci si ma testezi,

De ce ma chinui incet…

                Tot incerc sa deschid cufarul acela de lemn stacojit

de apa

                Pe care il cari prin viata, prin nisip mergand spre unde

nu stiut.

Vei sparge lemnul patrunzand prin pieptul meu

Smulgand oasele din el

Sa poti sa ma strecori prin lemn ca un abur.

Sa ne ascundem impreuna peste ani,

in vremurile aceastea ce vor fi atunci trecute in amintirea timpului de-acum

sa traim in trecerea timpul viitor al altor lumi

ca sa ajungem azi aici in timpul netrecut in amintirea vremurile inca

sa fim asa cum timpul il vrem sa fie atunci.

                Si sunt fire in nisip care-mi spun sa nu te cred.

Stii ca poti face oricare din ambele…si unde ma vei duce…

In moarte sau in viata.

Sau daca drumul tau e lung, si eu ma zbat aici in cufar…

Poate te intorci cu zambet sau poate nu.